Oz

O adiere racoroasa de vara mi-a batut prin par… briza marii isi varsa veselia deasupra fruntii pline de sudoare, soarele straluceste cald, mai cald ca in alti ani iar norii se retrag fricosi din calea seninatatii cerului albastru. Printre stropii valurilor si particulele de sare din compozitia marii, imi indes piciorusele in nisipul umed si las urme adanci de amintire pe plaja gandurilor noastre. Am cumparat un gram de noroc, ultima data cand am pasit pe aleile magazinului de vise si mi-a fost livrat abia acum, ce-i drept tocmai la tanc si cu dobanda. Zilele sunt mai roz decat erau pe vremuri si asta pentru ca am invatat cum sa fiu stapana propriei mele fericirii, cum sa accept mai usor persoane in viata mea si cum sa imi urmez visele. Nimic nu-i dificil cand iti doresti cu tot dinadinsul sa fii implinit si sa construiesti tot mai multe.  Asa ca legata frumos cu o panglica rosie ca focul, a venit vara asta pentru mine ca un cadou pe care il asteptam de o vreme buna de timp. Ma tem ca nu stiu sa scriu prea frumos despre fericire si simt ca ale mele cuvinte sunt prea usoare ca greutate, pentru ceea ce-as vrea sa creionez aici, insa invat… invat din parfumul florilor de miazazi si din lumina stelelor cazatoare din miazanoapte. Iar culorile, sentimentele, nuantele si parfumurile se impletesc intr-un mod magic atat cat sa te duca cu gandul la Tara lui Oz. Puteti sa pastrati pantofiorii rosii…. eu raman aici