Acasă > Amintiri, Iris says > Ramasite de timp

Ramasite de timp

Zboara secundele pe aripile unui vultur ce-si urmareste prada cea neputincioasa, minutele se duc pe ceas la fel ca picaturile de ploaie ce curg in suvoaie din cerul innorat, orele trec maiestuoase peste vietile noastre, toate comandate pe aleea pietruita, de catre maestrul Timp. Copilaria noastra e acum un loc ratacit in colturile mintii noastre, o amintire prafuita a unor vremuri ce candva ne faceau sa speram, sa visam, sa cantam, sa ne bucuram. Oamenii pe care ii cunosteam atunci s-au transformat in ceea ce i-a fost fiecaruia sortit sa fie, nu neaparat ceea ce si-au dorit sa devina. Sperantele noastre copilaresti s-au ratacit in fum si ceata pentru ca erau naive si inocente intr-o lume cruda si rece. Visele noastre inca mai raman ascunse printre mormanele de nimicuri ce ne aglomereaza viata de zi cu zi, ele n-au fost uitate ci doar puse deoparte pana cand va fi vremea lor. Dragii mei prieteni, v-ati schimbat… uneori ma intreb cat din inocenta voastra infantila mai exista si astazi. Alteori privesc cu drag fotografiile ce mi-au ramas amintiri necuvantatoare din perioada cand inca ne mai cunosteam, cand vietile noastre se impleteau pentru prima oara. Nemilosul timp ne-a adus si bucurii si tristeti, fiecare le-a gestionat in felul sau asa cum au venit ele, rand pe rand. Sunt oare toate cum ni le-am imaginat? Sau din cauza unei rutine zilnice in care ne afundam tot mai repede am uitat de cei care ne-au fost trepte pe scara evolutiei? Am crescut, dragii mei prieteni, ne e greu sa mai comunicam cum o faceam cand eram tineri si naivi, inocenta ne-a disparut iar jocurile noastre sunt acum doar nisip scurs din clepsidra timpului. Ma bucur sa va vad fericiti si ma bucur ca viata v-a daruit fericire si implinire chiar de-ar fi doar jumatate din ceea ce v-ati dorit. Un zambet simplu si sincer imi strabate chipul cand imi amintesc nebuniile pe care le faceam si zilele care se scurgeau atat de incet fiindca erau traite cu calm si veselie. Va doresc ca tot ce astazi va incanta sa continue sa o faca pana cand veti gasi ultima poteca din acest magnific drum ce-l numim viata.

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.