Astazi este ziua noastra, e ziua care vestese primavara chiar daca afara inca-i frig, chiar daca inca e zapada pe strazi, de azi e un nou inceput. Astazi avem voie sa fim capricioase, cu toane, sa fim happy sau triste, astazi e ziua noastra. La multi ani de ziua noastra!
Ati observat ca oamenii cuplati au acel ” je ne sais quoi” ce vrea sa para superior celor singuri? Eu am vazut asta, in ochii unor buni prieteni, in ochii vecinilor, intotdeauna cei cuplati sunt mai sus pe scara sociala fiindca si-au gasit presupusele jumatati, pentru ca si-au ales sa impartaseasca un drum in viata impreuna. Ba chiar unii batrani te judeca daca esti singur la o anumita varsta, cum ca asta ar fi vai vreun lucru rau. Am observat impresia de superioritate in ochii celor ce formeaza un cuplu de multi ani, desi unora le merge atat de prost incat ei singuri s-ar expedia in tari pustii, totusi isi permit sa dea sfaturi despre ce inseamna o relatie si cum trebuie sa functioneze ea. Nu stiu despre voi, dar eu m-am saturat de ipocrizia asta… Sa fii singur e un semn de putere si de incredere, e semn ca te poti descurca fara sa ai nevoie de ajutor de la cineva care oricum la un moment dat te va rani. Nu zic ca viata in cuplu nu are si avantajele ei dar are si dezavantaje precum si cea a oamenilor necuplati. E simplu, sunt situatii diferite care trebuiesc tratate ca atare, nu judecate. Si apoi, care-i domne problema ta daca sunt eu singur sau nu,? Multe cupluri isi baga nasucul in treaba altora, de parca ar fi datoria lor sa te cupleze cu primul venit ca deh… cum sa ramai fata singura in lumea asta plina de oameni rai. Ei uite ca se poate si se poate sa fie bine, sunt multe femei singure care nu se plang de asta, si nici nu se dau superioare nevestelor care spala rufe si gatesc… Hai sa fim rezonabili domnilor si sa nu dam cu bata in balta, crezandu-ne “simpatici” atunci cand nu suntem si hai sa ne abtinem sa ne bagam in treaba altora cand a noastra e destul de putreda mai ceva ca un mar stricat.
O primavara superba dragii mei dragi! Va iubesc mult mult pe toti cei ce-mi sunteti aproape si ma ajutati, ma ascultati, imi suportati ironiile, imi impartasiti visurile, imi cantati sunetele ce vreau sa le aud. Pentru voi cele mai frumoase zile de primavara, cele mai frumoase flori si cele mai bune ganduri. Sa ramaneti asa cum sunteti, frumosi si minunati.
Femeia berbec:
Este greu de depistat, aparent rece si absenta. Distanta, uneori da impresia ca ar avea ceva impotriva barbatilor. Dar nu este asa. Totul este numai un truc. Artista desavarsita, sclipitoare, fascinanta, plina de contradictii si temperament, este capabila din punct de vedere sentimental sa lase in urma ei intr-un nor de praf un barbat care reactioneaza incet. Barbatul trebuie sa se acomodeze dorintelor ei care sunt schimbatoare.
Este impulsiva in vorbire si de multe ori se pare ca nici nu o preocupa ceea ce vorbeste. Nelinistea ei dinamica il tine pe barbat in alerta. Daca nu poti face fata ea iti va arata nerabdarea ei. Judeca repede, dar deseori cu cruzime si nu se gandeste prea mult inaintea aplicarii loviturii de gratie. Daca este nervoasa, aceasta femeie poate striga, zgaria ca o tigroaica. Se potoleste abia cand si-a gasit satisfactia. Cine nu se poate masura cu ea, mai bine sa se lase pagubas, deci barbatii amatori sau cu inima slaba au gresit adresa. Ea va incerca sa-l tarasca pe barbat de colo-colo si agresivitatea ei il poate speria. Dar cine poate sa reziste atacului poate fi felicitat si va constata ca a meritat.
Read more…
Am avut reclamatii de la postul anterior, cel despre animale de casa…aa pardon barbati…Ma 
conformez si scriu si despre femei, desi cred ca o sa ma doara mana de atata tastat. But here it goes… Femeile, cine naibii le intelege? De cand lumea ele se confrunta cu sute de mii de probleme, ganduri, situatii, fac si desfac tot felul de noduri in momente in care nu e nevoie de asa ceva. Ele complica, coloreaza, nuanteaza orice moment din viata, fie el si iesirea pana la magazin. Povestirile lor abunda in detalii care mai de care mai suculente, jumatate adevarate, jumatate “infrumusetate”. Vrem atat de multe, asteptam atat de multe de la lume, incat de multe ori cadem cu boticul in asfalt (asa literar spus) si ne lovim de cruda realitate. In momentele in care iesim din bula noastra roz, din povestile noastre cu zane si printi, suntem apatice, caci lumea inconjuratoare nu ne ofera nici pe jumate din ceea ce visam noi in noptile de vara. Suntem indecise, nesatule de atentie, doritoare de caldura si afectiune, ca niste pisicute. Oferim dragoste numai celor care ne ofera dublu inapoi, si ne uram intre noi fiindca suntem invidioase. Sincer, nu reusesc sa inteleg cu ce scop am fost facute, cand noi cheltuim si ultimele resurse de pe Pamant. De ce sa mintim ca ne dorim un tip normal care sa ne amuze cu umorul sau tipic, cand noi de fapt ne nastem si crestem cu conceptia ca barbatul trebuie sa ne protejeze, sa ne tina ca pe un bibelou, lucru care nu se poate face fara bani. Tanti alea care zic ca ele cauta dragoste adevarata, se mint singure…toate cautam situatie materiala, difera insa modul de abordare si de obtinere a acestei situatii de la tipa la tipa. Avem avantajul de a fi foarte secretoase, de a minti usor, de a ne strecura in pielea altora fara ca acestia sa-si dea seama pentru ca la final sa ajungem tot acolo unde ne-am pus in cap sa ajungem. Suntem perverse, erotice, porno cateodata, ne place sa facem sex, si ne place diversitatea. Preferam intotdeauna sinceritatea in pat si nu ne abtinem de la a spune unde exact ati gresit. Fiinte complexe cu un al saselea simt ce se numeste intuitie feminina, recunoastem din prima mincinosii si ipocritii, arboram un zambet fals atunci cand nu ne convine ceva, insa indeajuns de real pentru cei care nu suporta adevarul. Stim sa jucam teatru, stim sa simulam orgasme…tot pentru placerea voastra dragilor si avem curajul de a ne asuma o groaza de riscuri ( stiti voi..atunci cand nu va place cu prezervativ ca vaai nu simtiti nimic). Exista o paleta intreaga de caractere feminine, categorii de care n-am sa ma apuc acum, caci mi-ar lua o infinitate, exista femei usoare, exista femei simple, exista femei inteligente si exista femei sirete. Tot ce trebuie sa faceti voi este sa le gasiti si sa va bucurati de complexitatea lor, sa le rasfatati si sa va ganditi ca suntem cu mult mai complicate decat voi si ca nu are niciun rost sa va chinuiti si-asa simpla voastra existenta cu intrebari fara raspuns.
Hy my name is Lolita and….I’m not supposed to….play with boys, zice o piesa…De unde pana unde?
Nu stiu, ascultam piesa si mi-a venit in cap imaginea lui Marlyn Monroe, un fashion icon, o persoana care a influentat multe vieti….Si ma gandeam ca in spatele unei atitudini de femme fatale, zacea o tipa nesigura pe ea, sensibila care tanjea dupa copilarie. O astfel de parte exista in toate femeile, chiar daca la unele se manifesta mai putin iar la altele mai mult…Si intreb, oare e bine sa scoatem femeia aceea la suprafata? Sau sa continuam sa construim ziduri in jurul nostru, pentru a nu lasa rautatile sa intre? O fraza dintr-un film spunea ca in fiecare femeie exista o felina, tine de noi s-o scoatem la iveala, sa lasam deoparte temerile si sa invatam sa o cooptam in traiul de zi cu zi. Femeia se imparte in doua, care parte e mai ok s-o accentuam? Pe cea dura sau pe cea sensibila? E simplu sa pacalesti, sa seduci si sa abandonezi, dar pana la urma cu ce ramai din asta? Experienta nu te incalzeste in iernile friguroase. So…Am I supposed to?
Au carcotit...