Yo vivro senza te

Fantasy

Sometimes I miss you

Eurovision

Fuse si se duse… nu pot sa cred ca a mai trecut inca un an, unul plin de peripetii care a zburat parca pe aripile unui cocor urias printre norii albi pufosi ai existentei noastre. A 56-a editie Eurovision, concurs care a mai pierdut din fani in ultima vreme, poate din cauza melodiilor slabe intrate in concurs sau poate din cauza voturilor bazate pe vecinatate.  Anul acesta, Germania s-a achitat cu mare succes de realizarea show-ului, ba chiar au demonstrat inca odata ce reprezinta ei ca tara pe batranul nostru continent si cate resurse au la dispozitie pentru a aranja un show grandios. In rest, in privinta melodiilor, parerile sunt impartite, eu una… n-am ramas uimita de niciuna, i-am sprijinit moral pe ai nostrii chiar de n-au fost minunati, am crezut in ei fiindca erau veseli si plini de energie si asta trebuia sa conteze pentru ceva. N-a contat, ne-am ales cu onorabilul loc 17 si asta datorita Moldovei care ne-a propulsat cu cele 12 puncte, sa mai zica cineva ca nu ne iubesc moldovenii… In schimb am fost foarte fericita sa-i vad pe baietii de la Blue reuniti, baieti care acum ceva timp cantau asa frumos ca fiecare vers de-al lor ma facea sa zbor. Din pacate melodia pe care au ales-o n-a fost una extraordinara si ma gandesc ca o tara de calibrul Marii Britanii, la numarul mare de talente pe care il cultiva, ar fi putut face mult mai mult.  De altfel, daca nu ma insel si rareori o fac, toti ochii au stat pe frumuselul Saade din Suedia, pe care cred ca majoritatea populatiei feminine l-a votat in disperare . Lena parca n-a mai fost Lena de anul trecut, in loc de o pustoaica simpatica am vazut acum o tipa mai coapta dar nu neaparat mai buna cu o melodie misterioasa dar plictisitoare. Printre favoritii mei s-a aflat Georgia, singurii care au venit cu o melodie rock ce merita ascultata si Italia care dupa ani intregi de absenta a intrat in forta si a ocupat un loc bunicel. In concluzie, multumim romanilor din Italia care au votat de-au inrosit telefoanele, Moldovei care se pare ca in fiecare an inca mai tanjeste dupa fratia cu noi si suprinzator Belgiei si Bulgariei de la care nu ne-am fi asteptat la un vot. Inca un an, inca o editie Eurovision, inca un castigator slab, Azerbaidjan…

Guilty

If loving you with all my heart’s a crime … then I’m guilty

Pentru asta n-am titlu…

RMA fail

M-am trezit cam tarziu azi, dupa ce aseara am zis sa vizionez faimosul Romanian Music Awards, pe care zau ca mai bine il ratam ca nu pierdeam nimic. Stiam din experienta anilor trecuti, mai exact pe la inceputurile RMA ca ne mai salva si noua seara cate un artist strain, ei as de data asta a fost criza… Sau probabil ca n-o mai fi fost niciunul indeajuns de cretin sa vina sa cante pe aceeasi scena cu toate nulitatile alea de formatii. Am stat si am rabdat atatea ore, zau ca nici nu mai stiu cate, stiu doar ca se facuse noapte, pentru trupa Okapi Sound, respectiv, Grasu xxl, Guess who and the rest si cand mare minune mare, gata sa inceapa mult asteptatul moment ce-mi vad ochii si imi aud urechile? Pianul lui nea Moculescu FAIL, maree dezamagire ce a adus pana la urma la un show destul de frumos pe care numai Guess Who stie sa-l faca. Publicul a cantat impreuna cu el, piesa Locul Potrivit exact asa cum trebuia.  Alte detalii, sonorizare proasta, o Andreea Banica foarte misto live, un Smiley ragusit si un puhoi de trupe din miscarea asta noua de acum, cum ii zice ? aa house parca =)) Ma gandesc oare cand vom fi si noi in stare sa organizam un show din asta cum fac astia adevarati din State sau din Europa, cand o sa se mobilizeze “artistii” astia ai nostrii sa nu-si mai bata joc pe fata de public cu playbackurile lor penibile, la unele e atat de mare diferenta de voce incat zau ca ma mir de ce nu era si Simona Senzual pe acolo ca s-ar fi incadrat perfect. Dezamagitor si trist, n-avem resurse si cand zic resurse ma refer la munca, spirit organizatoric etc. Mi-a soptit o pasarica un zvon ca la anul in iunie s-ar putea sa ne viziteze Bon Jovi, ii astept ca pe o gura de aer proaspat… Pana atunci, RMA for me never again!

Acestea fiind spuse, let us never speak of RMA no more! )
P.s : Eu abia acum realizez ca-s licentiata in Limbi Straine si in curand traducator cu autorizatie. Nu-mi mai incap in piele de fericire !

O zi frumoasa tuturor!

Playing with fire a luat locul 3 :)

Felicitari Paula si Ovi!

Poza de pe Monden Info

Sabrina (La vie en rose)

“It is the French way of saying : I’m looking at the world through rose coloured glasses”… Asa incepe schimbarea unei domnisoare intr-o adevarata doamna, Sabrina se intoarce acasa cu dorinta arzatoare de a trai viata asa cum se cere traita, fara teama de-a face greseli, fara gandul ca poate maine va fi rau… Pornita pe una din caile pe care le-a visat, dorind sa fie cat mai aproape de omul pe care de mica si-a imaginat ca-l iubeste si invaluita in parfumul iubirii fata de el se foloseste de toate farmecele unei femei ca sa-l atraga. El e fascinat de copila devenita femeie insa e legat intr-o logodna de dragul afacerilor, totusi decide sa renunte la tot pentru ea. Intre timp fratele lui incearca s-o indeparteze si in incercarea sa de-a o tine departe de el, reuseste el insusi sa indragosteasca de ea… Ahh l’amour… filmele vechi, Sabrina pe o coloana sonora Edith Piaf, aproape ca m-a facut sa ma simt si eu indragostita, e o senzatie minunata sa poti viziona un film care sa te lase indragostit… Numai filmele vechi fac asta si-mi pare tare rau ca n-am apucat sa scriu si de restul filmelor ce le-am vizionat. Oficial fan Audrey Hepburn, am facut un maraton de filme : Love in the afternoon, Sabrina, Paris when it sizzles, War and peace…etc.Wish you could see it too…Vous voyez la vie en rose

“Deux yeux qui font baiser les miens, un rire qui se perd sur sa bouche voila le portrait sans retouche de l’homme auquel, j’appartiens”

there you’ll be

Sunt succese care te injosesc  si infrangeri ce te inalta, spunea un Nicolae Iorga al nostru al romanilor, aici in tara unde toata lumea alearga dupa castiguri crezand ca daca pierzi ceva esti un ratat si un nerealizat. Oameni ce isi pun toate sperantele intr-o calatorie din care nu se stie daca vor iesi castigatori sau pierzatori.  Viata e un lung sir de piedici asezate in calea noastra, pe masura ce le depasesti devii tot mai puternic si tot mai aproape de scopul tau initial. Unii spun ca le e frica de moarte, dar cred ca le e mai frica de viata, caci pana la urma moartea e o incununare a unei vieti pline de bune si rele, e ultima statie din gara vietii. Pana acolo insa trebuie sa calatoresti prin tot felul de lumi, sa asculti, sa inveti, sa judeci, sa asezi intr-un sertar al mintii tot ceea ce e frumos si nobil si te ajuta sa iti continui drumul.  Tot ceea ce ai adunat in viata este un manunchi de experiente variate pe care le porti dupa tine incercand sa extragi esenta din ele si sa legi ceea ce gasesti cu ceea ce iti creezi in viitor, visele si dorintele tale sunt nazuinte spre care plutesti usor prin ceata lumii noastre, lucruri pe care nu le poti implini decat daca inveti din momentele in care ai pierdut cate ceva. Ma intrebam adeseori de ce a trebuit sa invat iubirea de aproape doar dupa ce-am pierdut mai multe persoane dragi, de ce a trebuit sa fac asta cand totul a fost prea tarziu? C-asa-i viata, te poarta prin lumi diferite, iti aduce in cale oameni diferiti si te invata cum sa-i pretuiesti, fiecare pas pe care-l faci e o caramida in constructia viitorului tau si fiecare invatamant pe care il tragi este cimentul ce ajuta la zidirea acestei constructii. De cele mai multe ori cand simti ca viata ti-a dat o lovitura grea si pare ca te-a infrant, gandeste-te ca dupa furtuna vine mereu soare iar satisfactia pe care o ai ,cand vezi ca dupa o infrangere vine un castig, e de doua ori mai mare. Pastreaza cu tine tot ce ai adunat de-alungul vremurilor si invata de la fiecare om ce-ti trece prin cale, numai asa poti spune ca ai trait o viata cu adevarat completa.

As putea fi fericita

As putea fi fericita daca norii s-ar da la o parte lasandu-i cale libera soarelui maiestuos, as putea fi fericita daca sarbatorile ar insemna si altceva decat ghiftuiala pentru oamenii din tara mea, as putea fi fericita daca Sfintele Pasti ar fi un motiv de liniste si pace, de caldura sufleteasca , as putea fi fericita daca o parte din oamenii pe care ii vad cersind pe strada in fiecare zi ar avea macar un cozonac si un ou de Paste, as putea fi fericita daca copii mici ar invata sa citeasca povesti inainte de Hannah Montana, as putea fi fericita daca macar jumatate din cei care-si pierd vietile drogandu-se ar fi ajutati si sprijiniti sa se poata bucura si ei de realitate, chiar de-i cruda in aceasta tara. As putea… sa fiu fericita daca jumatate din timpul alocat reclamelor ar fi alocat filmelor educative,  daca oamenii ar avea mai multa grija de natura, daca am putea fi mai putin rai si mai putin egoisti, daca am darui mai mult celor ce le lipseste dragostea, daca as vedea ca copacii verzi nu-si pierd frunzele din cauza poluarii si caldurii excesive, daca macar jumatate din fumatori s-ar lasa de tigari asa cum am facut-o eu, daca jumatate din populatia acesti tari ar avea ambitie si curaj sa iasa sa-si ceara drepturile si sa nu se mai lase calcata in picioare. As fi fericita daca prietena mea din anii tineretii si-ar aduce aminte cate lucruri frumoase am facut impreuna si ar pretui din nou prietenia mea, si ar fi fericita daca oamenii care se simt deprimati si tristi m-ar lasa sa le intind o mana de ajutor sau un umar pe care sa planga fiindca nu-mi doresc decat ca noi toti sa fim fericiti, as fi fericita daca membrii familiilor ar comunica cu ai lor copii si nu s-ar mai certa din fleacuri, as fi fericita daca ar avea toata lumea serviciu si vacante la mare, daca toate animalutzele din adaposturi si-ar gasi stapani, as fi fericita daca n-ar mai fi omoruri si hotii, daca fiinta pe care o iubesc cel mai tare pe lumea asta ar fi langa mine atunci cand trebuie as fi fericita ! Sa speram ca lumina de Pasti o sa ne arate calea ce trebuie s-o urmam pentru a fi cu totii fericiti si a ne da seama ce pierdem daca nu traim asa cum trebuie.